Parintii perfectionisti vor avea copii nefericiti

download
Reclama sponsorizata
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)

Copiii sunt oglinda părinţilor, în ea reflectându-se imaginea întregii familii. Uneori, această viziune nu este una pozitivă. Poate şi de aceea comportamentul micuţilor exprimă foarte bine conflictele şi problemele existente între mamă şi tată. Altfel spus, un copil dificil este creaţia unor părinţi dificili.
În acest context putem cuprinde o multitudine de tipologii: părinţi anxioşi, părinţi generoşi, părinţi manipulatori, părinţi invizibili, părinţi nerealizaţi, părinţi cu tulburări de personalitate, părinţi victimă, părinţi-perete şi nu în ultimul rând, părinţi perfecţionişti, subiect pe care îl vom aborda în detaliu.

Particularităţile părinţilor perfecţionişti

Părinţii care se încadrează în această tipologie pretind de la copilul lor performanţă şi rezultate excelente. De asemenea, căuta cele mai bune grădiniţe şi şcoli, monitorizând pas cu pas activitatea şcolară a copilului. Părinţii perfecţionişti caută să impună micuţului tot felul de activităţi, chiar dacă acesta nu prezintă nici talent deosebit. De obicei, aceşti copii sunt suprasolicitaţi şi trăiesc constant sub teama insuccesului în viață. Această presiune de a nu corespunde cerinţelor şi aşteptărilor părinţilor îi va transforma pe copii în nişte persoane frustrate, triste şi dezamăgite. Asemenea oameni, care sunt în căutarea perfecţiunii, au speranţe, vise nerealiste şi ideei fixe. Adeseori, aceştia trăiesc adevărate drame când îşi dau seama că scopul lor nu a fost îndeplinit. Adulţii a căror copilărie a fost marcată de perfecţionism vor regreta lucrurile lipsite de importanţă şi nu se vor putea bucura de ceea ce fac, dorind să nu greşească niciodată.

Cum să fim mai toleranţi şi mai puţin perfecţionişti?

Probabil fiecare persoană îşi doreşte să facă cât mai bine ceea ce-şi îşi propune şi să ducă acel lucru până la capăt, însă a face o tragedie când planurile nu se concretizază este deja prea mult. Părinţii trebuie să găsească un echilibru între dorinţele lor şi nevoile copilului. Este bine ca micuţii să facă propriile lor greşeli şi să-şi aleagă singuri drumul pe care vor să-l urmeze. Părinţii doar trebuie să ghideze paşii copilului, să-l ajute şi să-l sprijine. Dorinţa de perfecţionare şi spiritul de competitivitate sunt două concepte de care se va izbi toată viaţa. Chiar şi aşa copilului nu ar trebui să-i fie teamă de eşec. În consecinţă, micuţii, dar şi părinţii sunt nevoiţi să accepte că nu toate lucrurile ies aşa cum vor ei.

Viața este plină de neprevăzut, iar experiența părinților poate fi o adevărată oază de înțelepciune pentru copii. În concluzie, toată lumea greșește, nimic de obiectat, însă mai important este cum mergi mai departe și cum evoluezi. De aceea, un părinte echilibrat va avea întotdeauna un copil fericit.

Reclama sponsorizata

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>